
simt cum lipiciul atat de puternic adus de tine pentru a-mi lipi bucatelele din inima incepe sa se intareasca, inima mea e mai puternica si mai perfecta decat a fost inainte sa apari tu..dar cand ne certam, bucatile ramase intregi in ultimele dati incep sa se sparga. pentru ca inima mea te iubesc, pentru ca eu te iubesc si nu suport sa ne certam.
ti-am incredintat tie inima mea..inima mea pe jumatate refacuta, inima mea pe care am incercat s-o lipesc cu un scotch prost, semi-transparent. ma durea peste tot, nu am avut rabdarea necesara sa-mi gasesc bucatelele lipsa din inima, asa ca intra aer, intrau ganduri, intra tristetea in inima mea. si intr-o zi ai aparut tu. si mi-ai luat inima din mana si mi-ai promis ca o sa ai grija de ea. si ai scos scotchul acela vechi si rupt deja de pe inima mea. si ai inceput, cu rabdarea unui
ingrijitor de bonsai, sa-mi aranjezi bucatelele de inima asa incat sa se potriveasca, sa nu ramana niciun loc liber. si chiar daca ti-a luat mult, te-ai asigurat ca tu vei fi in inima mea.. ai lasat inima mea descoperita intr-un colt si ai lipit-o de a ta. asa, inima mea e asezata perfect langa a ta si nu va putea pleca niciodata. dar se va crapa iar cand tu vei pleca. si n-o voi mai putea reface vreodata, si nimeni n-o va mai putea reface vreodata, pentru ca partea lipsa pe care o inlocuieste acum inima ta, este la tine.
inima mea este perfecta cu tine..
pentru ca inima ta se potriveste perfect cu inima mea..
