Bucurestiul,asa cum era

"Pentru Ana, domnisoara Annie, care de un an terminase pensionul si tanjise in mocneala orasului de provincie, capitala insemna decorul in sfarsit vrednic de faptura ei inalta, rece, aristocratica si tafnoasa. Loja la teatre si la opera, relatii cu alta lume decat aceea vulgara de unde venea si de a carei atingere se ferise cu orgoliu, poate o prietena de neam ales, poate un logodnic.
Pentru Costea-"rebelul tribului Lipan", cum il numise Sabina-absolvent cu elogii al liceului, dar adolescent incapatanat si ursuz, capitala reprezenta facultatea, conferintele si bibliotecile Academiei, anticarii si cursurile savante. Si insemna, mai ales, camaradul necunoscut, care fara indoiala se afla undeva, asteptandu-l si cautandu-l cu antenele fine in nevazut pentru a-l consola de orizontul marginit al familiei, unde se simtea strain, dispretuindu-i pe toti de-a valma, cu exceptia Sabinei, din pricina meschinelor prejudecati burgheze si a egoismului lor orb, de soboli.
Nellu, al treilea frate in ordinea cronologica, inchipuia capitala ca un fabulos garaj de unde nu lipseste nicio marca de automobil din cele mai rarisime si ca o vasta arena sportiva, unde in fiecare zi se dezlantuie competitia intre doua echipe, doi campioni, doua celebritati macar europene, daca nu mondiale.
Iar pentru Sabina, capitala insemna larma, prilej de inveselire si de incantare a ochilor, forfota de balci a multimii, un necurmat film in care comedia irezistibila si drama patetica se alterneaza intr-o reprezentatie fara pauze, cu programul mereu schimbat si cu actorii mereu intineriti la izvorul nimfei Jouvence.
Tot ce auzisera, tot ce citisera, tot ce stiau pe nevazute despre orasul zugravit cand ca un Babilon al tuturor pierzarilor, cand ca un feeric Paris oriental, se transfigurase in fiecare imaginatie, dupa chipul, dorinta si asemanarea fiecaruia."